Un singur oraş ne mai desparte de aflarea marelui câştigător al campaniei "Oraşul de vis" lansate de www.evz.ro care va desemna municipiul din România cu cele mai bune condiţii de trai oferite locuitorilor. Sursa: Horia Călăceanu
Timişoara luptă să păstreze aerul unui oraş occidental, devenit după 1989 un exponent al capitalismului, al dezvoltării interetnice şi multiculturale. "Oraşul a fost perceput ca un borcan cu miere care i-a atras pe toţi. Moldoveni, hunedoreni, olteni - şi-au lăsat locurile de baştină şi au venit aici să trăiască civilizat", apreciază Octavian Lupşa, un timişorean care locuieşte în Canada, reîntors acasă după câţiva ani petrecuţi peste Ocean.
Acesta vede şi schimbările negative. "Nu mai e un lucru nou ca o stradă de la periferie să arate mai rău decât o uliţă de la sat", adaugă Lupşa. Locuitorii resimt zecile de gropi de pe străzi şi tot ei se îneacă cu aerul greu. "E de la şantierele care se deschid ca ciupercile după ploaie", se scuză administraţia locală.
O Vienă în miniatură
Timişoara este oraşul cu cel mai modern festival al dramaturgiei româneşti, graţie echipei directoriale a Teatrului Naţional, şi este singurul loc în care o instituţie culturală a avut curajul să salveze un manej regal şi o sinagogă pentru a le transforma în săli de spectacole, valorificând un patrimoniu în ruine.
Oraşul deţine cel mai vast ansamblu de clădiri istorice, ansambluri urbane în cartierele Cetate, Iosefin şi Fabric şi e locul unic în lume, unde pe scena unui teatru se joacă în română, maghiară şi germană.
Filarmonica Banatul cântă şi peste graniţe, iar atunci când este acasă dă spectacole grandioase pe Bega, la pădure, ori printre utilajele unei staţii de betoane a drumarilor, ca să menţină viu spiritul timişorean meloman. Cât e vara de lungă, oraşul se deschide artelor. "Arta care se f
