Acest cuvânt, care în arabă înseamnă loc interzis, a ajuns să fie sinonim cu tot felul de imagini care fluctuează de la un paradis al păcerilor carnale, la o închisoare a femeilor ajunse pe mâna otomanilor sau a arabilor. Ce este adevărat şi ce nu din poveştile fanteziste ţesute în jurul acestei instituţii, dar şi parte a locuinţelor musulmane, rămâne de văzut.

Despre această instituţie s-au păstrat puţine lucruri şi detalii. Multe din reprezentările pictorilor din diverse epoci sunt doar legende fanteziste În primul rând haremul este exclusiv o instituţie musulmană. Totuşi căsătorii multiple şi apartamente rezervate soţiilor, concubinelor şi sclavelor se întâlnesc şi la alţi lideri din Asia şi nu numai. Un exemplu celebru este împăratul chinez care avea o mai multe soţii de diferite ranguri, dar şi concubine. Acestora le erau rezervate apartamente specifice în Palatul Interzis, relatează historia.ro.

Revenind totuşi la Suleyman Magnificul şi la epoca sa, atât serialul turcesc, cât şi istoricii vorbesc despre influenţa pe care o sclavă ruteană, fiica unui preot, pe nume Roxelana, ajunge să o manifeste asupra unuia dintre cei mai puternici oameni ai secolului al XVI-lea. Ea va deveni Hurrem Sultan, soţie oficială şi va fi favorizată împreună cu copii ei, în defavoarea celorlalţi. Mai mult chiar dragostea lui Suleyman pentru aceasta va face ca acesta să ia multe decizii, inclusiv de strategie politică şi diplomatică, influenţat sau împreună cu ea. Lucrurile acestea sunt oarecum excepţionale într-o oarecare măsură, pentru că nu vorbim de o căsătorie monogamă şi pe de altă parte deschid în istoria imperială otomană o perioadă în care haremul capătă o influenţă extrem de mare.

Înainte să prezentăm regulile după care funcţionează haremul şi cum trebuie el văzut în structura internă a Palatului Imperial, poate ar fi cazul să spunem povestea cadânei sau fav