Bolile grave nu pot fi tratate inca in Romania. La limita disperarii, oamenii vor sa ajunga la tratament in strainatate. Birocratia si lipsa banilor iau sansa de supravietuire a celor condamnati Oamenii pretuiesc cel mai mult sanatatea, pe care, paradoxal, nu o baga in seama. Pentru bolile simple, oamenii se trateaza acasa. De cele mai multe ori, in spital ajung cazuri limita, pacientii nemaisuportind durerea. Printre noi se afla insa si oameni care sufera de boli considerate, in Romania, incurabile. In Occident, dotarile si stadiul descoperirilor stiintifice ar putea da o sansa de supravietuire. Dar, pina la ajunge in Occident, un astfel de bolnav, pe linga lipsa banilor, mai are de infruntat si hatisul birocratic, pentru care sintem renumiti. De cele mai multe ori, acesti bolnavi abanoneaza ideea de a se adresa unei institutii in drept si apeleaza la anunturi de donatii. Putini bolnavi stiu procedura de obtinere a fondurilor pentru tratament in strainatate. Si, chiar daca ar sti, putini reusesc. Comisii, avize, acte, investigatii, toate se transforma intr-un timp mort, care nu face altceva decit sa sporeasca starea de incertitudine. Potrivit Ordinului 566/2001, trimiterea bolnavilor la tratament in strainatate se aproba de Ministerul Sanatatii si Familiei (MSF) numai pentru bolile care nu pot fi tratate in tara, pe baza documentatiei intocmite de catre Directia de Sanatate Publica (DSP). De aici incepe chinul pentru bolnav. Firul Ariadnei Bolnavul trebuie sa depuna o cerere, insotita de documente medicale, la DSP. De aici, sint trimise la Comisiile Speciale Teritoriale, care sint in numar de sase la nivelul intregii tari. In cazul unui romascan, aceasta comisie se afla la Iasi. Pentru fiecare specialitate medicala exista cite o subcomisie care examineaza, din nou, bolnavul. Daca se constata ca bolnavul nu poate fi tratat decit in strainatate, atunci comisia transmi