Etnopsihologia constituită în secolul trecut ca disciplină ce încearcă să înţeleagă identităţile diferitelor culturi, a avut parte de un „laborator bine utilat“. Acesta a fost Brazilia, care a cunoscut în secolul al XIX-lea mutaţii fără precedent. Printre acestea, demne de menţionat sunt: •cea socială, trecerea rapidă de la societatea rurală şi sclavagistă la o societate industrială şi urbană • cea culturală, pasajul de la o cultură portugheză, portughezobraziliană, imitată după cea europeană, la o cultură propriu-zis braziliană, emancipată de cea europeană. Din retorta în care au fost amestecaţi portughezii, amerindienii şi africanii cu un adaos de europeni şi asiatici a ieşit metisul, entitate convergentă genetică, etnică şi culturală sui-generis. (...)
Etnopsihologia constituită în secolul trecut ca disciplină ce încearcă să înţeleagă identităţile diferitelor culturi, a avut parte de un „laborator bine utilat“. Acesta a fost Brazilia, care a cunoscut în secolul al XIX-lea mutaţii fără precedent. Printre acestea, demne de menţionat sunt: •cea socială, trecerea rapidă de la societatea rurală şi sclavagistă la o societate industrială şi urbană • cea culturală, pasajul de la o cultură portugheză, portughezobraziliană, imitată după cea europeană, la o cultură propriu-zis braziliană, emancipată de cea europeană. Din retorta în care au fost amestecaţi portughezii, amerindienii şi africanii cu un adaos de europeni şi asiatici a ieşit metisul, entitate convergentă genetică, etnică şi culturală sui-generis.
Etnopsihiatria îşi justifică existenţa prin faptul că diferite societăţi se deosebesc, printre altele, şi în manifestările variate ale expresivităţii tulburărilor psihice. În special exteriorizarea, conţinutul şi descrierea fenomenelor anxioase şi depresive variază de la o cultură la alta. Etnopsihiatria se referă la amok, un fel de „