Afirmația aparține președintelui Consiliului Naţional al Vlahilor din Serbia Radiša Dragojevic, citat marţi seară în ediţia online a postului sârb B92, citată de Agerpres.

Statutul uneia dintre cele 24 de minorităţi etnice din Serbia, ce populează zone din estul Serbiei, de-a lungul frontierei cu România, s-a aflat recent în centrul atenţiei, şi, mai mult, de când România a acţionat pentru a bloca aderarea Serbiei pentru a deveni candidat la UE, comentează B92.

Dragojevic s-a exprimat pentru mass-media marţi, spunând că România “nu poate da ultimatumuri Serbiei” pe această problemă din două motive: pentru că vlahii nu sunt lipsiţi de drepturi cetăţeneşti în Serbia şi pentru că ţara recunoaşte atât vlahii, cât şi românii minorităţi etnice. El a remarcat că recensământul din 2002 a arătat că existau în jur de 31.000 de etnici români în Serbia şi aproximativ 40.000 de vlahi. Românii trăiesc mai ales în Banat, nord-estul Serbiei, în timp ce vlahii locuiesc în comunele din est.

“Indiferent de orice asemănare, acestea sunt două minorităţi naţionale autohtone. Românii consideră România patria lor. Vlahii consideră Serbia patria lor. Noi nu avem obiecţii, nicio bază să apelăm la România, nici România nu are nicio bază să facă vreo cerere în numele nostrum”, a subliniat Dragojevic. El a mai adăugat că: “un grup de nemulţumiţi din cadrul comunităţii vlahe consideră că limba lor este româna” şi ei au fost cei care “au creat problema, apelând la autorităţile din România”.