Înfiinţat în 1939, cu prilejul Ceferiadei, muzeul bucureştean include astăzi în colecţia sa o piesă cu adevărat spectaculoasă: o dioramă feroviară; cea mai mare din ţară. Realizată la scara trenurilor care circulă pe ea, diorama are 14,4 metri lungime, 4 metri lăţime şi-i „transportă” pe vizitatori în trecut, în copilărie, atunci când toată lumea avea acasă un trenuleţ colorat, fie el şi din carton. Istoria Muzeului CFR din Bucureşti începe în 1939, cu ocazia Ceferiadei, o manifestare grandioasă desfășurată în Capitală, pe stadionul Giulești, pentru a celebra 70 de ani de la inaugurarea primei linii de cale ferată construită în Vechiul Regat: linia București-Giurgiu. Ceferiada, o adevărată paradă, comparabilă cu cele organizate de 1 Mai sau de 23 August în vremurile comuniste, a fost rod al imaginarului societății românești a anului 1939: credința în calea ferată și rolul acesteia de motor al economiei românești, admirația fără margini pentru instituția cea mai bine organizată, considerată a doua armată a țării. Nu în ultimul rând, Ceferiada a fost o manifestare menită să sublinieze rolul regalității în progresul țării. Născut în 1939, aproape dispărut în 1944, din pricina bombardamentelor Cu această ocazie, în zona Giulești-Grant s-a organizat un parc de vehicule feroviare – viitorul Muzeu al Ceferiştilor; evident că muzeul și inventarul său serveau credința în progresul și prosperitatea României Mari conduse de regele Carol al II-lea. Bombardamentele anului 1944, executate asupra complexului feroviar al Gării de Nord, au distrus, pur și simplu, cea mai mare parte a muzeului, cu această ocazie dispărând material rulant (locomotive) care se confunda cu istoria tehnicii feroviare. Muzeul a fost redeschis la 1 mai 1953, în clădirea în care funcţionează şi astăzi, iar la inaugurare a fost prezent și Gheorghiu-Dej, ceferistul devenit lider al statului. În 1966, muzeul