Unica posibilitate in vederea producerii autonome de sens in interiorul masinariei sociale de productie de semne o reprezinta productia propriilor semne. Aceasta concluzie se afla la baza strategiilor subversive care, sub invelisul unor concepte precum culture jamming, ajung sa fie utilizate sub forma aproprierii, a deturnarii, a parodiei si a distantarii evenimentelor si campaniilor media. Culture jamming provine din termenul jamming, care se refera la zgomotele de bruiaj ale emitatorilor amatori ce interveneau cu obscenitati in emisiunile radio. Culture jamming poate fi inteles ca producerea de zgomote de bruiaj in comunicarea hegemonica. Culture jamming vizeaza interactiunea noastra cu mass media si productia de noi semnificatii in interiorul sistemului semnic al mass media. Strategia artistica a acestei noi forme a nesupunerii civile consta in relegitimarea conflictului ca forma a confruntarii sociale si in stabilirea unei noi gramatici a politicului. In acest proces, se mizeaza pe consideratia lui Baudrillard, conform caruia sistemul nu mai are posibilitatea de a devaloriza critica drept ilegitima, de a raspunde asadar la critica sub forma unui act de donatie care sa-i satisfaca pe cetateni si pe cetatence. Imaginea orasului si viata noastra interioara sint pavate cu apelurile industriei publicitare la shopping si la configurarea vietii, fata de care nu putem decit cu greu sa ne opunem. Mai cu seama legile de protectie a marcilor fac imposibila criticarea publica a unei marci. Reclama nu vrea sa i se raspunda. Din aceasta cauza se inmultesc vocile care cer ca dreptul la exprimarea libera a opiniilor sa fie revendicat juridic si sub forma de suprafete de reclama si timpi de emisie liberi. Internationala situationista Numitorul comun al tuturor miscarilor sociale se situeaza in lupta impotriva autoritatilor, in disponibilitatea de asumare a riscurilor si in angaja