Parfumul strugurilor în miez de toamnă nu este singurul lucru magic în ceea ce priveşte viile din România. În miezul verii, podgoriile care încă mai există în regiunile istorice se răsfaţă sub soare, răsfirate pe dealuri, pregătindu-se să dea naştere, nu peste foare mult timp, unei licori destinate, de secole, atât trupului, cât şi sufletului.

BOTOŞANI

Vinurile de soi, deobicei se împletesc cu legenda şi frumuseţea locurilor pe dealurile Moldovei de Nord. În fosta Ţară de Sus străbătută de marii voievozi ai Moldovei, vinul de calitate a curs din belşug în boloboace şi a alimentat curţile domneşti de la Fălticeni, Botoşani, Iaşi sau Suceava.

Ca o prelungire a viilor domneşti de la Cotnari, într-un cot de deal, ascuns privirilor dar nu şi cunoscătorilor de soiuri bune, se întinde mitica podgorie a Rădenilor. Învelită în aura vremurilor trecute, localnicii povestesc că au auzit de la moşi strămoşi că vinul alb al Rădenilor se face tocmai din vremea lui Burebista.

Chiar la intrarea în judeţul Botoşani, pe şoseaua ce vine din fostul târg al Iaşilor prin Târgu Frumos şi Hârlău, se află localtiatea Frumuşica. Întemeiată din secolul al XV lea, bătrânii încă îşi mai aduc aminte, că nasterea satului şi a localităţilor din jur se leagă bineînţeles de o legendă şi de numele marelui voievod moldovean Ştefan cel Mare.

BISTRIŢA-NĂSĂUD

„Vinul împăratului” de la Lechinţa a fost cu siguranţă unul dintre cele salvate de programul de reconversie, care a atras 100% din fondurile puse la dispoziţie. În acest moment viţa de vie se mai întinde în comuna Lechinţa pe maxim 150 de hectare, după ce înainte de `90 aceasta ocupa şi 600 de hectare.

Printre vinurile care iau naştere din strugurii cultivaţi la Lechinţa se numără Feteasca Regală sau Galbena de Ardeal, Riesling, Merlot sau Muscat Ottonel. Potrivit istoricilor, vinul de Lechinţa a