A doua "Iniţiativă de la Viena" (Vienna 2.0) ar putea să aibă caracter obligatoriu şi să fie multilaterală, adică centrată pe grupuri bancare, şi nu pe ţări, consideră Cristian Popa, viceguverntorul BNR.

"După mine, se va contura un angajament nu centrat pe ţări gazdă, ci multilateral, pe grupuri bancare. Dacă este management multilateral se nivelează terenul de joc. Evitarea dezintermedierii prea rapide şi dezordonate este de natură să avantajeze şi băncile şi economiile. Cred că rolul principal ar trebui să şi-l asume instituţiile europene. Este posibilă implicarea Ecofin".

Popa apreciază că noua înţelegere nu va fi de tipul "gentlemen's agreement" - ce presupune o conformare voluntară, ci va fi de tipul "biding agreement", obiectivele urmând să fie obligatorii pentru bănci.

Banca centrală a Austriei a publicat la sfârşitul anului trecut un set de îndrumări pentru băncile cu afaceri internaţionale semnificative, precum Erste, Raiffeisen sau UniCredit Bank Austria, solicitând acestora să-şi limiteze expunerea pe pieţele din regiune şi să se asigure că creditarea viitoare efectuată de subsidiarele din fiecare ţară nu va depăşi 110% din depozitele şi finanţarea atrase la nivel local.

Măsurile apar într-un context în care subsidiarele băncilor europene în Europa de Est s-au bazat în mare măsură pe liniile de credit de la grupurile-mamă pentru a finanţa creditarea, fapt demonstrat de raportul ridicat dintre credite şi depozite din mai multe ţări.

Ecoul mişcării băncii centrale austriece a ajuns şi la Bruxelles.

În luna ianuarie 2012, autorităţile naţionale, instituţiile UE şi instituţiile financiare internaţionale, precum FMI, Banca Mondială sau BERD, au convenit să încerce să încheie o a doua Iniţiativă de la Viena, modelată în linii mari pe cea din 2009.

În primăvara lui 2009, guvernele şi băncile centrale din regiune, autorităţ