Interes şi speranţă la Bruxelles cu doar două zile înainte de referendumul din Croaţia, următoarea etapă în procesul de aderare a ţării la Uniunea Europeană după tratatul semnat la sfârşitul anului trecut. Cei patru milioane şi jumătate de croaţi, despre care s-a spus de multe ori că sunt mai curând eurosceptici, sunt aşteptaţi să-şi dea votul care, dacă va fi pozitiv, va face din Croaţia cea de-a 28-a membră a Uniunii începând cu iulie anul viitor. Răspunsul majoritar NU ar însemna că fondurile de preaderare pot fi cheltuite, dar nu vor urma cele pregătite pentru perioada de după intrarea în Uniune, iar Croaţia ar fi nevoită să aştepte un alt val, poate în deceniul următor. După cum transmite de la Bruxelles corespondentul Radio România Actualităţi, cel puţin până duminică niciuna dintre cele două variante nu poate fi exclusă.

Potrivit ultimelor sondaje de opinie, susţinerea pentru aderare a scăzut sub 60%; unele estimări dau chiar 55%. Cu suficient euroscepticism în statele deja membre şi cu suficiente probleme economice în această perioadă, Peter Stano, purtător de cuvânt al comisarului pentru extindere, explică de ce ar dori Uniunea încă un membru.

"Extinderea nu e parte a problemei ci, din contră, poate oferi o soluţie. E un lucru bun pentru ţările în cauză şi mai ales pentru cetăţenii lor, dar e un lucru bun şi pentru noi deoarece ne asigurăm cu privire la securitatea şi prosperitatea, până la urmă, pe care le dorim pe termen lung. Aşteptăm cu interes referendumul de duminică şi sperăm că va fi un semnal puternic pentru integrarea europeană. Aderarea e bună pentru Croaţia, pentru zona Balcanilor de Vest şi pentru Europa”, explică Peter Stano.

Produsul Intern Brut pe cap de locuitor al Croaţiei este de 61% din media europeană, faţă de 46% în cazul României sau 44% în cazul Bulgariei. Criza economică a afectat însă puternic creşte