Schimbarea Constituţiei trebuie să elimine aberaţiile legislative de genul percheziţiilor \"telefonate\". Sursa: AGERPRES

În legislaţia actuală, percheziţia locuinţei unui parlamentar devine o aventură, situaţia fiind chiar hilară. Rostul unei percheziţii "telefonate" nu-l poate explica nici şeful DIICOT, procurorul Codruţ Olaru.

El a declarat, după fuga din ţară a deputatului Mihail Boldea, acuzat de înşelăciune, că această măsură nu are nicio logică, deoarece cel vizat de percheziţie are tot timpul din lume să scape de bunurile sau documentele compromiţătoare din locuinţa sa până se obţine un aviz din partea colegilor din Parlament.

Contra imunităţii penale

Faţă de situaţia creată, fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, a propus eliminarea imunităţii parlamentarilor pentru fapte de drept comun.

"Rămân doar cu imunitate pentru declaraţiile politice", a arătat Macovei.

În acelaşi sens s-a pronunţat şi ministrul Administraţiei şi Internelor, Gabriel Berca. Demnitarul a precizat că se impune o schimbare a Constituţiei din acestă perspectivă, având în vedere că este de acord cu diminuarea imunităţii parlamentare.

Protecţie politică

Politicienii acreditează ideea că nu beneficiază de imunitate parlamentară, în acest sens fiind elocventă o declaraţie a liderului PSD Victor Ponta care, înainte de votul pentru cazul Mihail Boldea, declara că nu mai exista imunitate din 2003.

"Nu se cere ridicarea imunităţii, deoarece fiecare parlamentar poate fi cercetat penal, trimis în judecată, condamnat fără nicio cerere către Parlament. Este nevoie de aprobarea Parlamentului pentru percheziţie şi arestare", susţinea, în ziua votului, Ponta.

Niciun cuvânt despre situaţia specială de imunitate a parlamentarilor care au fost şi miniştri, caz pentru care trebuie aviz de începere a urmării penale, lucru "întărit" de o de