Cincizecimea este ultimul dintre praznicele împărăteşti legate de Sfintele Paşti, ea încheind ontologic şi liturgic ciclul pascal, pentru a inaugura astfel economia eclesială.
Prin Pogorârea Sfântului Duh asupra Ucenicilor se constituie Biserica, suntem introduşi în dimensiunea veacului ce va să fie, prin inaugurarea unei noi dimensiuni a existenţei, viaţa în har. Înaintea Înaltarii Sale la cer, Hristos făgăduise Ucenicilor Săi ca le va trimite pe Duhul Sfânt, Care să-i înveţe, să-i mângâie şi să-i conduca la tot adevărul. Această promisiune s-a împlinit in ziua a zecea dupa Înaltarea lui Hristos la cer, sau a cincizecea dupa Învierea Sa din morţi. În amintirea acestui eveniment Biserica prăznuieşte sărbătoarea Cincizecimii (Penthkosth hmera ), numita asa pentru că este ziua a cincizecea dupa Paşti. Totodata sărbătoarea înlocuieşte un praznic iudaic, cu acelaşi nume, praznic pe care iudeii il ţineau în amintirea primirii Legii, pe muntele Sinai, dar şi pentru a mulţumi lui Iahve pentru darurile Sale ( Se sărbătorea la încheierea secerişului ), potrivit crestinortodox.ro.
Această sărbătoare este numită şi Pogorârea Sfântului Duh (Misio Spiritu Sancti) deoarece în această zi slăvim pe a treia Persoană a Sfintei Treimi, Sfântul Duh, Care în chip de limbi de foc, S-a pogorât asupra Apostolilor în Ierusalim. Slăvind pe Sfântul Duh, facem aceasta aducând lauda şi celorlalte două Persoane ale Sfintei Treimi, Tatălui şi Fiului, astfel că sărbătoarea la care ne este luarea aminte se numeşte şi a Sfintei Treimi. Cel mai popular nume al sărbătorii însa, este acela de Rusalii, nume ce ne aminteste de o sărbatoare a romanilor “Rosalia“, sărbătoare a florilor, din luna Mai, în care ei aduceau omagii zeiţei Flora, sărbătoare pe care Biserica a înlocuit-o, dându-i un sens crestin.
Cincizecimea se prăznuieşte cu sărbătorire în doua