In iunie 1990, minerii au venit la Bucuresti pentru a anihila pluralismul si a impune “ordinea” de tip Iliescu. Acest personaj a fost si ramane principalul promotor al amneziei in spatiul politic romanesc. Partidele democratice, presa neinregimentata (in primul rand “Romania Libera” si “22″) si societatea civila cereau o Romanie eliberata de cosmarul comunist, o Romanie cinstita, capabila sa distinga intre victime si calai. Fundamentul moral al Revolutiei din decembrie 1989 a fost, mai presus de orice, respingerea minciunii totalitare. Minerii au fost adusi pentru a o restaura. In iunie 1990, regimul Iliescu si-a probat natura liberticida.

http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Vladimir_Tismaneanu-Mineriada_a_fost_-spontana-_precum_Congresul_PCR_0_271773395.html

Crimele impotriva umanitatii, precum cele comise la revolutie si in iunie 1990, nu sunt prescriptibile. Crimele comunismului nu pot fi separate de cele ale post-comunismului din Romania. Minerii, coordonati si manipulati de securistii lui Voican-Voiculescu si Magureanu, au fost instrumentele unor actiuni criminale. Responsabilii sunt cunoscuti, trebuie sa fie adusi in fata justitiei.

Imi exprim aici speranta ca IICCMER, indiferent de vanturile politice si asteptarile celor care detin azi parghiile puterii, nu va renunta la investigarea lor si la alcatuirea unui cat mai solid probatoriu. Daca nu IICCMER, atunci cine? Institutul Revolutiei condus de “eternul si fascinantul” Iliescu? Cand este vorba de adevar, nu trebuie sa existe tabuuri. Am mai spus-o, o spun din nou: A ierta nu inseamna a uita, dar a uita este de neiertat.

Ion Iliescu este astazi presedintele de onoare al principalei forte din coalitia guvernamentala. In decembrie 2006, Congresul PSD a condamnat in unanimitate actul de condamnare a comunismului. O facea cu doua saptamani inainte de sesiunea camerelor reunite ale