Prin politica de dobândă, prin calibrarea rezervelor minime obligatorii pe care trebuie să le constituie băncile şi prin reglementările prudenţiale privind creditarea, Banca Naţională încearcă să se asigure că în momentul în care creditarea va reporni cu adevărat, piaţa nu se va orienta tot spre creditul în euro, ci va alege creditul în lei.
"Nu vrem să vedem că atunci când creditarea îşi va reveni, piaţa se va duce tot spre creditul în valută. Am luat măsuri de ordin prudenţial, rezervele minime obligatorii sunt mai mari la valută decât la lei. În timp vor mai scădea şi la valută, însă vrem să le ţinem mai sus decât la lei ca un instrument de descurajare a creditării în valută", spune Cristian Popa, viceguvernator al BNR.
El afirmă că băncile au loc să dea mai multe credite în lei, cu condiţia să aibă şi resurse.
Pe de altă parte, Popa admite că se conturează un risc de scumpire a creditului din cauza competiţiei pe depozite în care au intrat mai multe bănci şi a unor rigidităţi legate de necesitatea constituirii de provizioane, însă speră ca acesta să nu se materializeze.
"Noi am dat deja pieţei două semnale succesive prin reducerea dobânzii-cheie." Într-un interval de numai trei luni, BNR a făcut doi paşi de reducere a dobânzii de politică monetară, de la 6,25% la 5,75% pe an.
Cât priveşte necesarul de provizionare din sectorul bancar, oficialul BNR spune că se aşteaptă ca vârful creditelor neperformante să fie atins în acest an.
De trei ani atât bancherii centrali, cât şi cei din băncile private au tot împins estimările de atingere a vârfului de neperformante, estimări care s-au îndepărtat odată cu infirmarea succesivă a aşteptărilor de revigorare a economiei. Popa admite că formarea de credite neperformante la valută a evoluat mai lent decât în cazul creditelor în lei, situaţie la care s-a ajuns din cauză că dobânz
