Sistemele de încălzire în pardoseală nu sunt noi, ideea aparţine românilor care, cu ajutorul focului, încălzeau aerul de sub pardoseli prin canale special amenajate. Principiul este ca, încălzind pardoseala, aceasta să devină un corp radiant, care, având o inerţie termică mai mare decât a aerului, cedează treptat căldura înmagazinată, astfel încât să dea un confort termic în încăpere.Ce recomandă un sistem de încălzire neconvenţional

Sistemele de încălzire în pardoseală nu sunt noi, ideea aparţine românilor care, cu ajutorul focului, încălzeau aerul de sub pardoseli prin canale special amenajate. Principiul este ca, încălzind pardoseala, aceasta să devină un corp radiant, care, având o inerţie termică mai mare decât a aerului, cedează treptat căldura înmagazinată, astfel încât să dea un confort termic în încăpere. Din punct de vedere al poziţiei sursei de căldură se cunosc mai multe sisteme de încălzire: prin plafon, prin pereţi, prin radiatoare, toate descriind o curbă termică în raport cu înălţimea şi temperatura încăperii. Raportând aceste curbe termice la curba termică ideală a omului (idealul de confort termic pentru un om) din toate sistemele, sistemul cu curba termică cea mai apropiată de acest ideal este sistemul de încălzire în pardoseală. În funcţie de tipul de agent folosit, sistemele de încălzire în pardoseală se împart în două categorii: sisteme electrice de încălzire în pardoseală (cabluri electrice) şi sisteme cu agent termic de încălzire în pardoseală (ţevi cu agent termic – apă încălzită de o centrală termică).

Variantă electrică

Sistemul are în componenţă un cablu încălzitor, un termostat de perete sau un tablou dotat cu senzori şi un tablou de comandă. Se alimentează la 220V. Fiecare cablu încălzitor este alimentat de un circuit independent monofazic cu secţiuni ale conductorilor similare cu a unui circuit de p