Dezbaterile din jurul puterii leului în raport cu celelalte valute sunt din ce în ce mai aprinse. Oamenii de afaceri cer deprecierea pentru profitul exporturilor, economiştii o vor pentru achitarea mai facilă a datoriilor publice. Banca Naţională se opune.

Discuţiile din jurul valoarii actuale a monedei naţionale faţă de principalele valute (euro şi dolar) au ajuns până la vârful Băncii Naţionale. De fapt, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a decis să răspundă acuzaţiilor conform cărora leul ar trebui „lăsat să se deprecieze“, concomitent cu o inflaţie mai mare, măsuri care ar rezolva mai toate problemele economice ale României.

Cursul euro/leu, cel mai important pentru economia autohtonă, stagnează în jurul valorii de 4,2 lei/euro de mai bine de cinci ani. Economia românească a crescut (apoi a scăzut) şi inflaţia s-a majorat la rândul ei, dar cursul a rămas stabil. Evident, cu ajutorul BNR, care a intervenit în piaţă când a apărut exces de euro sau exces de lei. Fără intervenţiile BNR, cursul de schimb ar fi înregistrat variaţii mult mai mari, însă nu ar fi mers obligatoriu într-o singură direcţie.

Este adevărat că faţă de cotaţia de acum cinci-şase ani leul s-a depreciat cu doar câteva procente faţă de euro. Dar pe parcurs moneda naţională s-a apreciat cu până la 20% faţă de valuta europeană, pentru ca apoi să se deprecieze cu mai bine de 20%. BNR a cumpărat în perioada 2004 -2007 circa 20 de miliarde de euro din piaţă, bani intraţi cu ocazia investiţiilor, a remiterilor celor care lucrează din străinătate sau a privatizărilor. Şi a tipărit lei. Iar moneda naţională tot s-a apreciat până la 3,1 lei/euro.

Pe plan internaţional se duce, în prezent, o luptă de devalorizare a monedelor naţionale. SUA, China, Japonia, Brazilia sunt printre cele mai vehemente state care iau măsuri pentru deprezecierea monedelor proprii, cu