Afirmaţiile clericilor bulgari care susţin că au descoperit şase fragmente osoase din scheletul Sfântului Ioan Botezătorul au primit un sprijin nesperat din partea oamenilor de ştiinţă britanici şi danezi, informează Reuters.
Cercetătorii de la Universitatea Oxford şi de la Universitatea Copenhaga, care au analizat codul genetic al oaselor şi le-au supus apoi unui test de datare cu carbon, au ajuns la concluzia că acele fragmente ar putea fi într-adevăr rămăşiţele pământeşti ale sfântului care l-a botezat pe Iisus.
Relicvele, printre care se află un molar şi un fragment de craniu, au fost descoperite în iulie 2010 într-un sarcofag de marmură, în ruinele unei biserici medievale de pe Insula Sveti Ivan (Sf. Ioan), aflată în apropiere de oraşul Sozopol de pe ţărmul Mării Negre.
Oasele sunt expuse într-o biserică din Sozopol, unde mii de credincioşi creştini vin să le vadă în fiecare zi, deloc tulburaţi de controversele referitoare la autenticitatea relicvelor.
"Ca să fiu sincer, atunci când am auzit prima oară această poveste în 2010 am crezut că era o glumă", a spus Tom Higham, cercetător la Radiocarbon Accelerator Unite din cadrul Universităţii Oxford, unul dintre laboratoare de top din lume în privinţa testelor de datare cu carbon a descoperirilor arheologice.
Cercetătorii britanici au analizat un os de la încheietura mâinii şi au ajuns la concluzia că fragmentul datează din secolul I e.n., un secol în care ar fi trăit Ioan Botezătorul. Colegii lor, savanţii de la Universitatea Copenhaga, au alcătuit codul genetic complet (ADN) pentru trei dintre oasele descoperite.
Testele genetice efectuate au arătat că oasele provin de la aceeaşi persoană - un bărbat care s-a născut cel mai probabil în Orientul Mijlociu.
Tom Higham, care este ateu, spune că îi este imposibil să afirme cu certitudine