Arheologii din Alba Iulia au scos la iveală noi vestigii ale Castrului Roman cu ocazia săpăturilor de descărcare de sarcină arheologică realizate pentru implementarea unui proiect de punere în valoare a Cetăţii de tip Vauban din oraş. Sursa: Mihaela MoraruSursa: Mihaela Moraru
1 /.
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri o reprezintă un altar roman, înalt de aproximativ un metru, care pare să fie încadrat într-o construcţie cu destinaţie cultică. Altarul este încă în locul unde a fost descoperit, în apropierea Catedralei Romano-Catolice din Alba Iulia şi urmează să fie întors pentru a fi descifrată inscripţia şi a se vedea cui i-a fost închinat.
Directorul adjunct al muzeului, Constantin Inel, a declarat că, dacă se va confirma faptul că edificiul este unul de cult, acest lucru ar demonstra o continuitate de circa 2000 de ani de zonă sacră în această parte a cetăţii.
"La originea actualei Catedrale Romano-Catolice se afla un baptisteriu de formă circulară, baptisteriu pe care unii din istoricii perioadei interbelice l-au identificat ca fiind făcut din ruinele sau pe ruinele unui templu de epocă romană. Dacă se confirmă faptul că avem aici încă un edificiu de cult, putem să presupunem că această parte era cu destinaţie de zonă sacră în castrul Legiunii XIII Gemina'', a declarat Constantin Inel.
Vestigii conservate "in situ"
Cu ocazia aceloraşi săpături, arheologii au descoperit şi o porţiune din Via Principalis, drumul roman ce lega poarta de sud a castrului roman cu poarta de nord. Pe lespezile de piatră ce formau drumul se pot vedea încă urmele lăsate de roţile carelor romane. Arheologii au mai descoperit fundaţia unei barăci romane - despre care se presupune că era dublă, având o lungime de 23 de metri - în care erau încartiruite două centurii ale Legiunii a XIII-a Gemina.
"Conturul zidurilor fundaţiilor va fi confi
