Populaţia de 1 milion locuitori trăieşte de secole în cea mai deplină înţelegere. Toleranţa dobrogenilor este o calitate, nu un defect, astfel că în Dobrogea, conflictele interetnice au fost extrem de rare, iar supremaţia etnică nu a fost niciodată o miză.

Dobrogea, tărâmul dintre Dunăre şi Marea Neagră, este un conglomerat etnic, în care trăiesc laolaltă: români, aromâni, bulgari, turci, tătari, ţigani, evrei, greci, armeni, ruşi, lipoveni, ucraineni, găgăuzi, germani, italieni, albanezi, sârbi, unguri etc.

Psihologul Filaret Sîntion numeşte Dobrogea o minune etnologică. „Cum trăiesc în America toate popoarele de pe glob, aşa a reuşit să Dobrogea să asimileze aceste naţii. Este o minune etnică să vieţuiască aici în bună vecinătate 18 naţii ale pământului“, spune specialistul.

Populaţia de 1 milion locuitori trăieşte de secole în cea mai deplină înţelegere. Toleranţa dobrogenilor este o calitate, nu un defect, astfel că în Dobrogea, conflictele interetnice au fost extrem de rare, iar supremaţia etnică nu a fost niciodată o miză.

În vechile cartiere ale oraşelor, componenţa este internaţională, iar străzile sunt alcătuite din case în care trăiesc, alături, toate seminţiile Dobrogei. Copiii au crescut jucându-se împreună, fără deosebire, indiferent de limba vorbită acasă.

Românii au împrumutat expresii ale conlocuitorilor. Nu întâmplător, la Constanţa se vorbeşte mai des decât în alte părţi ale ţării despre ecumenism. Aici a fost înfiinţat de bisericile ortodoxe, catolice şi musulmane „Forumul celor trei religii“, în care liderii religioşi îşi aduc credincioşii împreună.

Dobrogea a trecut prin diferite stăpâniri, iar aşezarea pe malul Mării Negre o face deschisă la ospitalitate. Oraşele-port sunt cosmopolite, dar reuşesc să-şi păstreze farmecul pitoresc. Litoralul atrage turişti, iar locuitorii coastei trăiesc de pe urma lor.

N