Alegerile pentru Parlamentul European, editia 2004, organizate la scurta vreme dupa valul de extindere care a precedat intrarea Romaniei si Bulgariei, nu au modificat balanta fortelor politice in PE, au prilejuit – in cele mai multe tari – infrangerea partidelor aflate, in acel moment, la putere, iar prezenta la vot a fost de 45,6 la suta. Acest procentaj este, insa, unul mediu, el ascunzand mari disparitati – de la un minim de 16,97% in Slovacia la 90,81 la suta in Belgia.
In majoritatea tarilor, s-a votat atunci pe liste de partid.
Dintre tarile devenite membre UE in acel an, cea mai mare prezenta la vot s-a inregistrat in doua tari baltice – Lituania (48,34%) si Letonia (41,34%). Cea de a treia tara baltica – Estonia – a avut o prezenta la urne de 26,83%.
In cazul Ungariei, procentajul a fost mai bun, dar tot sub media UE (38,5%).
Codasa (dintre tarile intrate in UE in 2004) a fost Slovacia, cu 16,97 la suta), iar fruntase au fost Ciprul (71,19%) si Malta (82,37%). Este vorba, insa, despre singurele tari intrate in UE in 2004 care nu sunt "foste tari comuniste". Alegerile pentru Parlamentul European, editia 2004, organizate la scurta vreme dupa valul de extindere care a precedat intrarea Romaniei si Bulgariei, nu au modificat balanta fortelor politice in PE, au prilejuit – in cele mai multe tari – infrangerea partidelor aflate, in acel moment, la putere, iar prezenta la vot a fost de 45,6 la suta. Acest procentaj este, insa, unul mediu, el ascunzand mari disparitati – de la un minim de 16,97% in Slovacia la 90,81 la suta in Belgia.
In majoritatea tarilor, s-a votat atunci pe liste de partid.
Dintre tarile devenite membre UE in acel an, cea mai mare prezenta la vot s-a inregistrat in doua tari baltice – Lituania (48,34%) si Letonia (41,34%). Cea de a treia tara baltica – Estonia – a avut o prezenta la urne de 26,83%.
In caz