România ar trebui să urmeze modelul reconcilierii ruso-poloneze din ultimii ani pentru a crea un mediu bilateral favorabil care să servească şi soluţionării divergenţelor dintre Republica Moldova şi Transnistria, a recomandat Matthew Rojansky, director adjunct al programului Rusia şi Eurasia din cadrul Fundaţiei Carnegie, într-o dezbatere organizată astăzi de ambasada americană. Sursa: Razvan Petrescu

"Dacă România şi Rusia se pot reconcilia pe modelul Polonia-Rusia s-ar crea un mediu mai favorabil pentru rezolvarea conflictului dintre Republica Moldova şi Transnistria şi atingerea unui compromis durabil", a subliniat analistul american. El a mai arătat că la nivel oficial Rusia a susţinut consecvent integritatea teritorială a Republicii Moldova, însă în Transnistria există şi interesele oligarhilor ruşi apropiaţi de regimul preşedintelui Vladimir Putin, aceştia fiind interesaţi să îşi păstreze o zonă necontrolată în care să îşi plaseze şi să îşi ruleze nestingherit banii.

"Rusia nu a recunoscut Transnistria, aşa cum a făcut cu cele două regiuni separatiste georgiene, Abhazia şi Osetia de Sud, iar acest lucru sugerează că este dispusă la dialog" a subliniat acesta.

Un pas înspre reconcilierea ruso-română ar fi organizarea unor vizite la nivel înalt, dar şi unele gesturi cu încărcătură simbolică precum acces reciproc la cercetarea arhivelor, discursuri politice care să marcheze schimbarea de paradigmă, proiecte de colaborare între societatea civilă şi bisericile din cele două ţări. Iar o eventuală independenţă energetică a României ar face acest dialog de reconciliere mult mai uşor, a mai apreciat Rojansky.

În ceea ce priveşte scutul antirachetă, el a subliniat că problema principală a ruşilor este faptul că atât SUA, cât şi NATO nu s-au consultat cu Moscova încă din prima fază de dezvoltare a acestui sistejm defensiv în est