Zilele culturii calinesciene de la Onesti continua si, imi ingadui sa apreciez, continua bine. Ele au facut fata, vreme de patru decenii, atit conditiilor neprielnice din timpul comunismului, cit si dezinteresului fata de literatura manifestat dupa 1989. Stie toata lumea ca orasul Onesti a fost infiintat ca un soi de anexa a combinatului de acolo, a rafinariei si ca a purtat, ani buni, numele dictatorului Gheorghe Gheorghiu-Dej. Este exemplul tipic de asezare comunista, cu blocuri-tip si cu bulevarde geometric dispuse. Vaduvit de propria istorie, orasul a fost nevoit sa-si inventeze o traditie. Luat repede, oricine ar pomeni numele Nadiei Comaneci, al Loredanei Groza si... cam atit. Prin anii '50, platindu-si tributul fata de putere, G. Calinescu a vizitat urbea in calitate de membru al MAPN si a scris un articol in care se referea la "miracolul de la Onesti". Nu a fost nevoie de mai mult pentru a lua nastere aici un cenaclu care i-a purtat numele marelui critic. De aici pornind, vreme de patru decenii, inimosul profesor Constantin Th. Ciobanu a organizat, cu o incapatinare atipica spatiului pe care il locuieste, Zilele culturii calinesciene, la care au participat, de-a lungul anilor, cam toti scriitorii si criticii literari importanti ai vremii. Din pacate, o astfel de dedicatie si o consecventa de acest calibru nu reprezinta regula in cultura noastra. In timpul comunismului, Onestiul devenise un centru efervescent de intilnire si de "complot" al scriitorimii romane. Ma gindesc, fara pic de dispozitie ghidusa, ca ceea ce s-a impus sub denumirea neoficiala de Colocviul Calinescu mai are putin si intrece, ca durata, comunismul. Pina la urma cultura, iata, a cistigat batalia... Anul acesta am avut prilejul sa particip la editia jubilara, a XL-a. Nimic festiv, fals-retoric. Dimpotriva, persoana lui Constantin Th. Ciobanu mi-a inspirat un exces de modestie. Omul pare a s