Turneul WTA de la Budapesta are deja traditie, prima editie s-a disputat in 1993 si a fost castigata de americanca Zina Garrison. Romancele s-au remarcat inca de la cea de-a doua editie, disputata in 1996, atunci cand cea care si-a trecut in palmares trofeul a fost Ruxandra Dragomir. Au trebuit sa treaca unsprezece ani ca fetele noastre sa revina in prim-plan prin Sorana Cirstea care, in 2007, a jucat finala. Alte performante romanesti in capitala maghiara le-au apartinut Alexandrei Dulgheru, semifinalista in 2010, si Irinei Begu ajunsa in ultimul act un an mai tarziu. Prin urmare Romania o duce bine in ceea ce priveste potentialul uman in materie de tenis feminin insa este incapabila sa organizeze un turneu WTA macar la nivelul la care este cel budapestan. E bine ca Bucurestiul are deja traditie in materie de turneu ATP chiar daca tenisul masculin e la ani-lumina de perioada Nastase-Tiriac dar nu-i oare pacat ca aceasta valoroasa generatie feminina nu se poate bucura o data pe an si de sprijinul propriilor suporteri? Felicitari Ungariei capabile de a avea in calendar un asemenea turneu chiar daca in ultimii ani n-a avut decat o jucatoare demna de a fi mentionata, Agnes Szavay, cea care s-a retras in februarie la varsta de 24 de ani…

Dupa infrangerea la Na Li pe iarba londoneza, SIMONA HALEP a revenit pe suprafata favorita si si-a continuat ascensiunea asa cum asteptam sa se intample. Al treilea trofeu al anului pare sa fi venit de la sine daca tinem cont de modul in care a defilat constanteanca pana in finala si de faptul ca primele doua favorite, Lucie Safarova si Alize Cornet, au clacat inca de timpuriu. Am avut inclusiv placerea de a fi martori sambata la o semifinala romaneasca dar ALEXANDRA CADANTU n-a putut opri marsul fortat al Simonei, ea facand fata onorabil doar in setul secund. Pana la urma n-a fost suta la suta defilar