Abdicarea Regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, este un capitol special în Istorie, marcând "divorţul amiabil" dintre monarhie şi poporul român. La 64 de ani de la acest eveniment, Regele Mihai se bucură de o cotă de încredere de 25,7%, potrivit unui sondaj de opinie realizat de IMAS pentru "Adevărul", depăşind popularitatea cumulată a premierului Emil Boc (9,7%) şi a preşedintelui Traian Băsescu (12,9%), cel care l-a numit "trădător" şi "slugă la ruşi".

Citeşte şi:

BAROMETRUL ADEVĂRUL: Regele Mihai îi domină pe liderii republicii

Regele Mihai a abdicat în urmă cu 64 de ani, şantajat de liderii comunişti, decizia sa reprezentând "retragerea" ultimului lider marcant al regimului de dinainte de-al Doilea Război Mondial în întreaga Europă Centrală şi de Est.

Filmul abdicării

În noiembri 1947, Mihai I fusese invitat la căsătoria Reginei Elisabeta a Marii Britanii, unde a cunoscut-o pe Prinţesa Ana de Bourbon-Parma, care urma să-i devină soţie.

Potrivit unor relatări prezentate în articolul "Ceauşescu a aplaudat detronarea Regelui Mihai" dintr-un serial "Adevărul", contrar uzanţelor, Petru Groza i-a spus fostului suveran că trebuia să meargă „neapărat" la acea nuntă, pentru ca nu cumva Europa să creadă că monarhul era ţinut prizonier în România. "Sfatul prompt" al lui Groza l-a neliniştit pe Regele Mihai. De obicei, premierul se consulta întâi cu reprezentanţii Partidului Comunist atunci când apărea o problemă între Rege şi autorităţi. De fapt, guvernanţii ar fi vrut ca Mihai să nu se mai întoarcă. Fostul suveran i-a surprins însă. Tot în noiembrie 1947, el l-a anunţat pe Groza nu numai că se întoarce, ci că se şi însoară. Premierul i-a răspuns imediat că România nu putea suporta cheltuielile căsătoriei cu prinţesa Ana.

Regele Mihai, într-un interviu pentru o revistă rusă: Hitler m-a detestat mereu. Antonescu nu m-a respectat şi m-