TEHNOLOGII ANTICE Campia Baraganului si teritoriul actual al Bucurestiului au adapostit candva o serie de vechi asezari care au fost la un pas de a deveni mari centre siderurgice.
Inca de la descoperirea fierului, cu aproximativ 2.000 de ani inaintea erei noastre, cele mai importante centre care au produs metalul ce a dat numele sau unei intregi epoci istorice au functionat in zonele de podis sau de munte, unde exista si minereul necesar. Stravechii siderurgi din Baragan reprezinta unul dintre rarele cazuri in care aceasta "regula" a fost incalcata. Departe fiind de zacamintele de fier din Banat si Ardeal, ei au fost obligati sa adopte alte solutii tehnice, complicate, dar eficiente.
URME NEINTELESE. Primele urme ale acestei stravechi industrii siderurgice au aparut atunci cand arheologii au scos la lumina zilei primele vestigii ale unor vechi asezari din Baragan, dar si pe ale celor care au existat intre granitele actualei capitale a Romaniei. Adeseori, in cursul sapaturilor, printre urmele de locuire vechi de peste doua milenii apareau si bolovani dintr-o substanta sticloasa, de culoare gri-albastruie. Desi semana cu zgura de furnal, aceasta ciudatenie n-a atras atentia specialistilor, care, neintrebandu-se cum a putut ajunge acolo, nu-i acordau nici o importanta istorica. Abia in anii â60, arheologii au inteles ca au de a face cu "amprentele" tainice ale unei vechi industrii care a functionat candva aici.
DACII DE LA CATELU NOU. Pana acum cateva decenii se stia ca doar dacii din Muntii Orastie erau foarte priceputi in extragerea si prelucrarea fierului. In atelierele specializate care functionau pe langa cetatea regala a Sarmizegetusei, au fost descoperite nicolave, ciocane si clesti speciali, precum si tipare-matrita a caror forma nu difera de cea a uneltelor folosite pana ieri-alaltaieri in aceasta meserie. Pe atunci, metalurgistii isi folose