Razboiul din Irak, declansat in 2003, a scurs din vistieria SUA peste 400 de miliarde de dolari si a ingropat aproape 4.000 de soldati americani. Pentru Romania, nota de plata este mult mai mica: 5.200 de militari romani au fost rulati in Irak, de la inceputul razboiului, 494 se afla in prezent acolo, doi au murit (sublocotenentii Ioan Grosaru si Bogdan Hancu), iar costurile sunt estimate, in lipsa unei cifre oficiale, la sute de milioane de euro de la bugetul de stat. In acesti ani, pozitia Romaniei a ramas neschimbata fata de teatrul de operatii din Irak, chiar daca unele tari europene au inceput sa se retraga, iar un ministru liberal al Apararii, Teodor Atanasiu, a incercat o propunere de retragere fara a consulta alte partide politice.
Analistul militar Cornel Codita crede ca, in balanta castigurilor romanesti de pe urma prezentei in Irak, politica internationala este cea mai importanta: "O parte din aceste asteptari de castig au fost deja acoperite, chiar daca sunt gesturi nespectaculoase pentru opinia publica. Dar stiti zicala: Dumnezeu iti da, dar nu-ti baga in traista. Trebuie sa faci si tu ceva sa fructifici aceasta oportunitate, iar aceasta este marea noastra slabiciune". Codita enumera printre castigurile Romaniei sprijinul american in politica fata de tari ca Moldova sau Ucraina, pozitia "speciala" pe care o avem in NATO si chiar integrarea in UE. In schimb, am pierdut pe mana noastra trenul in privinta vizelor si a oportunitatilor de afaceri in reconstructia Irakului, de care majoritatea celorlalti aliati ai americanilor au profitat.
Directorul Centrului pentru Prevenirea Conflictului, Iulian Chifu, considera ca "prezenta noastra in Irak reprezinta cel mai mare atu in cadrul politicii externe romanesti. E de discutat masura in care acesta este si eficace folosit". Chifu vede si el cum balanta castig-pierderi poate fi inclinata intr-o
