În timp ce pentru majoritatea românilor Sărbătorile de iarnă s-au încheiat, pentru sârbii, ruşii lipoveni şi ucrainenii din România, precum şi pentru ortodocşii pe stil vechi, astăzi este sărbătoarea Anului Nou. România are peste 1 milion de credincioşi pe stil vechi care, după 1989, şi-au construit 130 de biserici, schituri şi mănăstiri.

În satele sucevene cu ucraineni, feciorii şi fetele obişnuiesc să pornească la urat înainte de miezul nopţii, merg pe la casele oamenilor, unde sunt întâmpinaţi şi poftiţi în casă pentru a gusta din bucatele de sărbătoare. În comunităţile de ruşi se păstrează obiceiul de a se prepara unele mâncăruri speciale pentru sărbători: clătite cu brânză şi carne, vărzări, piroşte, urechiuşe din aluat umplute cu carne tocată, fierte în apă cu sare. De asemenea, nu lipsesc cozonacii, cârnaţii şi sarmalele.

Etnicii ucraineni din Maramureş vor sărbători intrarea în Noul An pe ritul vechi printr-o petrecere care va avea loc mâine la un local din Baia Mare. Şi sârbii de pe teritoriul ţării noastre tot pe stilul vechi sărbătoresc Anul Nou, cei mai mulţi dintre ei aflându-se în Banat. Comunităţile de ruşi lipoveni au ajuns în Moldova şi în Dobrogea în secolul al XVII-lea, în timpul reformei iniţiate de Ţarul Petru cel Mare şi de Patriarhul Nikon al Rusiei.

Reforma, care viza modificarea ritualului bisericesc, a început în 1654 şi a fost adoptată de Soborul Bisericii Ortodoxe Ruse în 1667. Cei care nu se supuneau noilor canoane au fost prigoniţi (întemniţaţi, arşi pe rug), mulţi alegând calea exodului. Decalajul de 13 zile dintre sărbătorile oficiale ale creştinilor ortodocşi din România şi ale celor de rit vechi a apărut în anul 1924, când unii credincioşi au refuzat să adopte calendarul Gregorian, menţinându-l pe cel Iulian. În timp ce pentru majoritatea românilor Sărbătorile de iarnă s-au încheiat, pentru sârbii,