După doi ani de recesiune şi austeritate, românii au nevoie de veşti mai bune. Astfel, anunţul din această săptămână potrivit căruia economia a crescut cu 4,4% în trimestrul al treilea al lui 2011 a fost întâmpinat cu căldură. Dar este puţin probabil ca bucuria să dureze, din cauza efectelor ce decurg din criza zonei euro, o limitare a creditării şi rambursarea creditelor către FMI anul viitor, scrie publicaţia britanică The Economist.

Bugetul pe 2012 a fost descris de ministrul român de finanţe, Gheorghe Ialomiţianu, drept "prudent". Măsurile sale includ o îngheţare a salariilor din sectorul public şi a pensiilor, introducerea coplăţii pentru serviciile medicale şi privatizarea unor active de stat.

Guvernul speră că astfel de demersuri vor netezi calea spre un deficit bugetar de numai 1,9% din PIB anul viitor, de la 4,4% în acest an. Dar acest lucru depinde de anumite supoziţii optimiste, printre care o creştere de aproximativ 2% şi mai mulţi bani cash de la UE, arată The Economist. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a redus recent previziunile sale de creştere pentru România în 2012, de la 3,8% la 1,1%.

Cu toate acestea, băncile pot întâmpina cele mai mari dificultăţi, consideră publicaţia britanică. Aproximativ 16% din sectorul bancar din România se află în mâinile unor instituţii greceşti. Cea mai mare parte din restul, printre care unele dintre cele mai mari bănci, este deţinută de bănci austriece, care au fost sfătuite de autorităţile de reglementare de la Viena să limiteze creditarea pentru filialele lor, pentru a se conforma cerinţelor UE în materie de capital.

Sistemul de sănătate este o altă problemă. Medicii suprasolicitaţi şi prost plătiţi au ameninţat că vor urma exemplul omologilor lor din Slovacia, care au demisionat în bloc la începutul acestei luni. Propunerea guvernului român