- Domnule Marian Rasaliu, sunteţi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, membru PD, funcţia dumneavoastră este politică…
- Vă întrerup pentru a avea o abordare mai exactă şi corectă, deoarece o funcţie publică, o dată cu preluarea atribuţiilor conferite de aceasta, încetează a mai fi politică. Însă, pentru a nu fi acuzat că evit un răspuns tranşant, desigur, eu ca persoană, rămân consecvent politicii Partidului Democrat, organizaţie politică căreia aparţin, dar şi programului electoral votat de electoratul braşovean. În acelaşi timp, încerc să răspund provocărilor imediate impuse de problemele pe care le are judeţul Braşov o dată cu intrarea în Uniunea Europeană. Eu cred că principala preocupare a celor care conduc instituţii publice, dar şi a oamenilor de afaceri, ar trebui să fie accesarea de fonduri europene…
- Mă provocaţi la un dialog tehnic lipsit de spectaculozitate publicistică. Şi care ar fi modalitatea de a avea acces la banii contribuabililor europeni?
- Aş invoca pragmatismul european, raţionalitatea! Când spuneţi „contribuabili europeni” vă rog să îi aveţi în vedere şi pe cetăţenii României, deci şi pe braşoveni. Vă reamintesc că fondurile structurale europene sunt şi contribuiţii româneşti. În primul rând trebuie să ştiţi că există pe lângă Primăria Braşov Agenţia de Dezvoltare Metropolitană şi Agenţia de Dezvoltare Durabilă, care se află pe lângă Consiliul Judeţean Braşov. Sigur, nu mă voi hazarda în a explica întreaga procedură tehnică, ci, doar în linii generale, vă voi prezenta câteva elemente importante. Totul începe cu un drum la una din aceste agenţii şi completarea unei cereri tip, fie prin resurse umane proprii, fie prin intermediul unei firme de consultanţă. Există un model unic de cerere de finanţare pentru toate instrumentele structurale, cu anexe diferenţiate pe fiecare Program Operaţional. De asemenea, există în ca