Povestea a trei familii pentru care lumea începe cu scotocitul de gunoaielor şi se termină cu nişte haine rupte duse copiilor şi bucăţi mucegăite de pâine ca festin. Deşi, aproape iraţional, pentru o ţară membră a Uniunii Europene, unii dintre membrii familiei muncesc.
După ce, pe plan mondial, conform celor de la Discovery sau Naţional Geografic, Braşovul a avut un maxim de imagine pentru „calitatea” de a avea un fel de urban safari, implicit turiştii ce vedeau celebrii urşi de tomberon, putem demonstra, cu tristeţe, că, în pretinsul nostru oraş turistic, există familii de tomberon. Aceste familii monopolizează gunoaiele publice pentru a-şi câştiga existenţa. Mai exact, trăiesc din resturi. Astfel încât micile lucruri de care oricând vă puteţi detaşa devin pentru aceştia un profit casnic.
Acest articol mi l-a inspirat o „familie de tomberon” din zona mea. Acei cetăţeni nu au vrut să apară în acest articol pentru că au un copil la aceeaşi şcoală unde învaţă şi copilul meu. Le-am respectat demnitatea. Deşi în acel loc insalubru stau adesea de la bunici până la nepoţi. Exemplele pe care le relatăm astăzi nu sunt excepţia de la regulă, ci pot continua. Până pot deveni regulă. De ce?
- Detalii in secţiunea VIAŢA PUBLICA - Povestea a trei familii pentru care lumea începe cu scotocitul de gunoaielor şi se termină cu nişte haine rupte duse copiilor şi bucăţi mucegăite de pâine ca festin. Deşi, aproape iraţional, pentru o ţară membră a Uniunii Europene, unii dintre membrii familiei muncesc.
După ce, pe plan mondial, conform celor de la Discovery sau Naţional Geografic, Braşovul a avut un maxim de imagine pentru „calitatea” de a avea un fel de urban safari, implicit turiştii ce vedeau celebrii urşi de tomberon, putem demonstra, cu tristeţe, că, în pretinsul nostru oraş turistic, există familii de tomberon. Aceste familii monopoliz