Ca mai toate ajunse în străinătate, Elena Ceauşescu se dă în vânt după shopping.

Editura Niculescu a lansat la Tîrgul de carte Gaudeamus volumul de memorii, „Elena Ceauşescu - confesiuni fără frontiere", semnat de Violeta Năstăsescu. Prin binecunoscutul joc al sorţii, Violeta Năstăsescu, profesoară de limba engleză la ASE, a ajuns s-o însoţească pe Elena Ceauşescu, între septembrie 1970 şi octombrie 1989, în nu mai puţin de 40 de călătorii peste hotare.

Elena Ceauşescu, fixată în istorie sub porecla de Tovarăşa, înfăţişează lumii postdecembriste imaginea unei scorpii. Cum s-a ajuns, în cazul unui om, prin definiţie complex şi contradictoriu, la o simplificare de basm sau, mai degrabă, de literatură proletcultistă, varianta, chipul sabotorului, e o chestiune care ar merita, fie şi pentru plăcerea exerciţiului intelectual, o radiografie rece, scutită de patimi. Oricum, în făurirea acestei imagini caricaturale un cuvânt greu de spus l-au avut şi colaboratorii bărbaţi ai lui Nicolae Ceauşescu.

Foştii membrii ai CPEx s-au confruntat, după decembrie 1989, cu acuzaţia de a fi responsabili de dezastru în solidar cu Nicolae Ceauşescu. Pentru a se salva, ei au lansat şi întreţinut teza că în toate deciziile nefaste ale Conducătorului dezastrul şi-a avut cauza în influenţa Elenei Ceauşescu asupra lui Nicolae Ceauşescu.

Despre şubrezenia acestei teze am mai scris. Dacă, într-adevăr, Nicolae Ceauşescu a fost influenţat în hotărârile sale abracadabrante de Elena Ceauşescu, vinovatul rămâne el şi nu nevastă-sa. Pentru că, în ultimă instanţă, Preşedintele României era Nicolae Ceauşescu, şi nu Elena Ceauşescu. Un politician - şi cu atât mai mult un Conducător de ţară aflată sub dictatură - are în fişa postului responsabilitatea exclusivă pentru deciziile sale. Aşa cum o dovedesc unele mărturii - inclusiv cea a lui Nicu Ceauşescu - decizia finală i-a aparţ