Vineri seara, un sfert de oră după ce, împotriva clasamentului şi a oricărui pronostic, Gaz Metan a învins-o pe CFR în deplasare, ba şi cu 2-0, la GSP TV a apărut Iuliu Mureşan. Preşedintele CFR-ului părea lovit de tren. Şi-a recăpătat însă repede stăpînirea de sine: “Am pierdut 3 puncte foarte importante, dar le vom recupera. În ciuda tristeţii, nu transformăm această înfrîngere într-o dramă. Campionatul abia a demarat şi drumul e lung”.
Am reţinut şi continuarea intervenţiei sale, legată de faptul că, pe 25 august, Gazul va disputa returul cu Austria Viena din play-off-ul Europa League chiar pe arena din Gruia. “Nu sîntem supăraţi pe medieşeni, a adăugat Mureşan, aşa că le vom crea toate condiţiile să se simtă la Cluj ca la ei acasă. Le dorim să cîştige şi să se califice!”.
Cîteva minute mai tîrziu, pe GSP TV a intrat Marius Şumudică. Rugat să-şi dea cu părerea despre victoria obţinută în partida de la Mioveni, la debutul său pe banca Astrei Ploieşti, tehnicianul nu s-a bătut cu pumnii în piept, nu şi-a luat viteză. Din contră, Şumudică a admis că “n-am nici un merit! Succesul aparţine băieţilor şi numai lor, e al echipei”.
Fireşte că pe marginea declaraţiilor de mai sus m-aş putea lansa în comentarii ample, fie şi pentru că ele reprezintă, o ştiţi, ocazii rare într-o lume a balonului rotund plină de răutăţi gratuite şi de orgolii inutile. Mă mulţumesc să le reproduc, nimic mai mult.
Spre mirarea unora, nici măcar nu mă voi grăbi să le laud deoarece mă îndoiesc că normalitatea se cuvine ridicată în slăvi. Ea doar trebuie consemnată şi atît. La fel de adevărat e însă că m-aş bucura, dumneavoastră nu?, ca asemenea atitudini, care au luminat seara de vineri, să se repete mai des, meci de meci, etapă de etapă.
Dacă da, ar exista o speranţă în plus ca fotbalul nostru să iasă din tunel.
Vineri seara, un sfert de oră după ce, împotriva c
