Vizita preşedintelui Băsescu în Siria, "stat-paria" pentru SUA, survine după ce Parisul a readus Damascul la masa verde.Legăturile cu grupările extremiste Hamas şi Hezbollah au pus Siria, încă din 1979, pe lista americană a statelor care sponsorizează terorismul. "Revoluţionarul" Sarkozy tocmai a rupt lunga perioadă de izolare diplomatică şi de sancţiuni economice a Siriei. Cu Siria se repetă, oarecum, povestea Libiei: după semnalul de deschidere dat de o capitală vestică, urmează intensificarea traficului internaţional la Damasc. De data asta nu a fost Washingtonul, ci Parisul. Pentru Bucureşti poate fi o nouă oportunitate de "recuperare a unui partener tradiţional".
Invitat la Damasc de preşedintele sirian, Bashar al-Assad, preşedintele Băsescu a amintit că România are o tradiţie a investiţiilor în Siria, "în căi ferate, rafinării şi fabrici de ciment". Diferenţa este că acum astfel de cooperări nu mai depind de companii ale statului român, ca pe vremuri, ci de investitorii (străini) din industria de construcţii şi petrolieră din România.
Oricum, alte oportunităţi de afaceri în Siria au fost indicate în agricultură, în IT sau în transporturi.
Mai important decât vizitarea Moscheii Omeyazilor şi chiar decât pomenirea fugarului siriano-român Omar Hayssam, preşedintele României a apreciat, de la Damasc, rolul Siriei în lupta antiteroristă şi în pacea din Orientul Mijlociu. Nu s-ar fi putut spune acestea nici măcar din diplomaţie înainte ca preşedintele Franţei – ocazional şi al UE - să fi strâns mâna preşedintelui Siriei.
De altfel, România merge deplin pe mâna Franţei în noua sa relaţie - şi a UE - cu Siria. "Reintrarea pe făgaş a acordului de asociere UE - Siria trebuie adoptată de toate celelalte 27 de state UE. De aceea, există o aparentă dificultate a deciziilor, dar mizaţi că, după Franţa, şi România e un s
