Disputa dintre preşedintele Băsescu şi Mircea Geoană în privinţa modului de funcţionare al CSAT şi atitudinii şefului statului faţă de militari trebuie tranşată prin afirmaţiile oficiale făcute de la începutul anului până în prezent.

Să le luăm pe rând. Comunicatul CSAT: "Marţi, 20 ianuarie a.c., a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării condusă de preşedintele României, Traian Băsescu. (...) Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a aprobat semnarea Memorandumului de înţelegere între România şi Republica Irak, document care reglementează acti­vităţile şi statutul militarilor români prezenţi în Irak în cursul acestui an. Memorandumul reglementează tipurile de operaţii şi activităţi noncombat pe care militarii români continuă să le desfăşoare în Irak, în acord cu autorităţile de la Bagdad. (...) Reamintim că autorităţile de la Bagdad au invitat România ca, împreună cu alte state, să continue participarea la efortul de stabilizare şi reconstrucţie a Irakului, prin prezenţa militarilor români şi după data de 31 decembrie 2008, dată la care a expirat mandatul Coaliţiei Multinaţionale, înfiinţată în baza rezoluţiilor ONU. La data de 22 decembrie 2008, la solicitarea preşedintelui României, Traian Băsescu, Parlamentul României a aprobat conti­nuarea prezenţei forţelor româneşti în Irak după 31 decembrie 2008. În acest context, au avut loc negocieri bilaterale româno-irakiene pentru stabilirea detaliilor tehnice ale continuării prezenţei militarilor români în Irak".

Pentru cei care nu au înţeles, subliniez încă o dată: organismul suprem în materie de apărare şi securitate naţională a dat aprobare pentru continuarea misiunii româneşti în Irak. Nicăieri în comunicatul de la Cotroceni nu se regăseşte cuvântul retragere. Nici măcar ideea unui calendar. Din atitudinea preşedintelui Băsescu să înţelegem că a fost vo