Stilul de viaţă dezechilibrat, traumele, dar şi bolile neurologice le pot provoca adulţilor coşmaruri. La copii, acestea sunt normale. Sursa: SHUTERSTOCK
Deşi coşmarurile afectează cu precădere copiii, un adult din doi trece prin astfel de experienţe la un moment dat. La nivel mondial, între 2% şi 8% dintre adulţi suferă de coşmaruri cronice, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
"Momentul de vârf" în care apar coşmarurile e dimineaţa devreme, când perioadele de somn cu mişcări rapide ale globului ocular (REM) se succedă mai repede. "Subiectul" coşmarurilor diferă de la o persoană la alta (cel mai adesea au legătură cu fuga de pericol, căderile repetate în gol sau reiterarea unor traume în cazul victimelor unor accidente sau atacuri recente).
Adulţi versus copii
Adulţii pot resimţi coşmarurile mai adânc decât copiii (în cazul cărora sunt considerate în mare parte normale).
"Diferenţa dintre coşmarurile de copil şi cele de adulţi rezidă tocmai în arhitectura somnului, care la adulţi e organizată, iar la copii flexibilă. Visele copiilor vin pe fondul unei conştiinţe capabile să recreeze iluzii cu caracter caleidoscopic sau chiar stări de visare cu ochii deschişi. Un creier imatur este un creier care visează mult, intens şi creativ", explică psihiatrul Gabriel Diaconu.
"Suntem produsul vieţii pe care o trăim"
Coşmarurile sunt fie spontane (boală de sine stătătoare), fie sunt simptome ale bolilor psihice, ale depresiei şi stresului, fie sunt provocate de anumite medicamente şi substanţe. Majoritatea au cauză biologică.
"Suntem ceea ce mâncăm, suntem produsul vieţii zgomotoase pe care o trăim. Un creier în care sângele curge la presiune crescută, cu niveluri crescute de hormoni de stres e un creier în suferinţă", explică psihiatrul Gabi Diaconu.
Antidepresivele, na