Ce se întâmplă dacă în momentele cruciale din istorie se strecoară un „şi dacă totuşi...“ care ar putea înclina altfel balanţa? Istoria a mers şi merge pe sârmă pentru simplul fapt că e făcută de oameni. „Oamenii fac istoria, şi nu invers. În vremuri în care nu există conducere, societatea rămâne pe loc. Progresul are loc când lideri curajoşi şi pricepuţi nu pierd ocazia de a schimba lucrurile în bine“ ( Harry Truman).
Au fost momente cruciale din istoria omenirii, când cursul evenimentelor putea merge la fel de bine într-o altă direcţie decât cea pe care o cunoaştem. Acest lucru s-a întâmplat în unele bătălii importante, atunci când deciziile au fost luate pe muchie de cuţit.
Scriitorul Dinu G. Ionescu ne descrie cu măiestria unui prozator preocupat de istorie şapte astfel de episoade cheie.
Cartea Quand l`histoire bascule - Când istoria atârnă de un fir de păr, apărută la cunoscuta editură La Bruyere, începe cu anul 732, bătălia de la Poitiers. Acest moment, scrie Dinu G. Ionescu, a fost minimizat de mulţi istorici, care l-au prezentat ca fiind doar simple raiduri pentru jaf. În realitate, momentul 732 marchează eşecul infiltrării arabe în nordul Pirineilor şi confirmă prestigiul lui Charles Martel, unchiul mult mai celebrului Carol cel Mare, recunoscut ulterior ca salvatorul creştinătăţii.
Bine documentată, cartea Quand l`histoire bascule se încheie cu momentul Stalingrad 1942, când, scrie Dinu G. Ionescu, Germania nu a pierdut bătălia în 19 noiembrie (ziua în care Armata Roşie a declanşat Operaţiunea Uranus), potrivit părerilor generalizate, ci cu două luni mai devreme, la mijlocul lui septembrie.
Aş mai aminti un alt moment crucial prezentat în dialoguri savuroase, şi anume bătălia de la Viena din iulie 1683, care a marcat înfrângerea definitivă a trupelor vizirului Kara Mustafa la Kahlenberg. Deta
