Reporterul Jurnalul Naţional a abordat-o incognito pe medicul anestezist dr. Mihaela Matei. Asta după ce a observat ezitarea acesteia într-o convorbire telefonică şi a auzit că de la incident aceasta fuge de reporteri ca "dracul de tâmâie".

Şi acest comportament denotă gradul de vinovăţie a acesteia. I-a spus medicului că vine din partea familiei Badii, ceea ce era şi adevărat în egală măsură. A acceptat dialogul abia după ce i-am amintit că suntem în Postul Paşilor (la acea vreme), o vreme a spovedaniei, a împărtăşirii, a curăţirii de toate relele, dacă ele există.

● Jurnalul Naţional: Este o vreme a smereniei şi bunei cuviinţe, a sincerităţii. Membrii familiei Badii simt o greutate pe suflet pentru faptul că iniţial aţi refuzat să vorbiţi cu ei, să le explicaţi ce s-a întâmplat, să le ostoiţi amarul. Povestiţi ce aţi făcut atunci!

● Dr. Mihaela Matei: Şi eu sunt cu "pietroiul" pe suflet (!). Eu mă aşteptam să mă caute... Dvs cine sunteţi? Din partea familiei? Dar cine anume... de la familia Badii! E adevărat că acelaşi lucru le-aş spune şi lor. Să transmiteţi... Of, nici nu vreau să-mi amintesc...

● Când v-aţi dat seama că avea un gât mai scurt, mai îngust?

● Dar noi nu am ştiut, chestia asta nu se poate prevedea , noi nu putem să ne uităm la gât din exterior, poate să aibă o malformaţie, să nu se ştie de prezenţa ei.

● Dar nu se poate controla prin palpare, printr-o cameră video introdusă pe gât?

● Nu există aşa ceva... Nu se vede până în gât, doar când pacientul este anesteziat şi cu laringoscopul te uiţi.

● Dar nu se pot face în prealabil scurte exerciţii, de simulare a intubării?

● Îh, eu dacă vă bag ceva în gât, nu, staţi, nu există aşa ceva, chestiile astea sunt foarte rare.

● Dar cum de nu aţi găsit cei 5 milimetri în gât, a făcut şoc anaf