"...Mă bucur că am insistat să devin actor, pentru că, în momentul în care faci ceea ce îţi place, câştigi partida cu viaţa, în cea mai mare măsură. Şi eşti răsplătit cum se cuvine", sunt vorbele lui Emil Hossu spuse anul trecut, cu prilejul împlinirii a 70 de ani de viaţă. Şi numai peste două luni s-a despărţit de viaţă în teatru – casa în care şi-a trăit bucuriile.
Ultima scenă... Întins pe masa din spectacolul în care urma să joace doar peste un sfert de oră – "Aniversarea". Lumânările aprinse, folosite ca recuzită în această montare de succes regizată de Vlad Massaci, i-au călăuzit ultima suflare spre dincolo.
Astăzi, sicriul cu trupul neînsufleţit al lui Emil Hossu va fi depus la Teatrul Nottara, între orele 12:00 şi 18:00, după care va fi dus în capela Cimitirului Bellu, iar mâine, după slujba religioasă de la ora 14:00, regretatul actor va fi înmormântat pe Aleea Artiştilor.
"Profesia mea încă mă ajută să-mi păstrez dragul de viaţă", declara Emil Hossu pentru Jurnalul Naţional la 23 noiembrie 2011, cu o zi înainte de a atinge vârsta de 70 de ani. "În ultima perioadă, din punct de vedere profesional, mă consider destul de răsfăţat, în sensul că am de lucru, ceea ce este extrem de important în viaţa unui actor. Farmecul profesiei este că există vârsta atât pentru Romeo, cât şi pentru Regele Lear, ca să luăm doar două exemple. Actoria nu are vârstă, poate să existe câtă vreme eşti în plenitudinea forţelor, câtă vreme şi raţiunea, şi energia îţi permit să urci pe scenă pentru a transmite un mesaj. Din punctul acesta de vedere este perfect. La fel şi din punctul de vedere al vieţii de familie. Doar social mă ating nişte nemulţumiri care ţin de demnitatea umană pe care le regăsesc tot mai răsfirate şi mi se pare nedrept să primesc dispoziţii şi sfaturi de la oameni total lipsiţi de competenţă şi din punct de vedere intelectua
