În ultimii ani, termenul de "voluntariat" a început să se audă tot mai des şi în România. Compromis de perioada comunistă şi de duminicile petrecute, obligatoriu, la "muncă voluntară", conceptul a fost resuscitat şi a căpătat valenţe proaspete; tinerii, în special, se implică în acţiuni ecologice şi devin interesaţi de soarta mediului înconjurător. Ce îi motivează însă pe nişte adolescenţi să plece din faţa calculatorului într-o zi de week-end şi să meargă să planteze copaci? Am ajuns în Bistriţa chiar în ziua în care Alin Uhlmann-Uşeriu, preşedinte la Tăşuleasa Social, aduna voluntari de la unul dintre liceele din oraş: în aprilie şi mai, asociaţia non-guvernamentală şi-a propus să planteze 20.000 de puieţi în zonele extraforestiere din judeţ. Tăşuleasa Social s-a bucurat de multă atenţie din partea presei anul trecut cînd, în cadrul proiectului "Verde 003", a reuşit să adune peste 2000 de elevi şi, cu ajutorul lor, să strîngă 70 de tone de gunoi de pe cursul apelor Dorna, Bistriţa şi Siret. De data asta au organizat, fără fast şi camere de filmat, o acţiune de mici dimensiuni; constant, ei fac astfel de împăduriri la nivel local, iar voluntarii care participă sînt majoritatea adolescenţi. Am intrat împreună cu Alin şi cu ceilalţi membri ai asociaţiei într-o sală de serbări cu draperii roşii, tocite, deasupra căreia trona " strîmb " stema României. Copiii s-au bulucit dezordonaţi şi zgomotoşi, bucuroşi că pot lipsi motivat de la ore. Elevii din clasele de liceu s-au aşezat cît mai în spate, să poată trece neobservaţi, iar cei de generală se jucau pe sub bănci cu telefoanele mobile. Plini de energie, proaspeţi şi complet dezinteresaţi; începeam să mă îndoiesc sincer că i-ar putea mişca un subiect ca protecţia mediului. Acompaniată de un zumzet constant, una dintre profesoare a ţinut un discurs lung şi egal, atît de familiar mie din anii de şcoală, şi a încheiat