Cine si-a imaginat ca presedintele Basescu era prea obosit de serile de dans la Ciresica si la Majestic, ca sa mai aiba chef de lovituri spectaculoase, s-a inselat. Ca jucatorii de pocher, care-l cred pe un partener prea adormit. Intre reprizele de blues, Traian Basescu a dat mereu fuga cu elicopterul la Bucuresti si a capatat ceea ce-si doreste cel mai mult, premiul de popularitate. Adica acele puncte de imagine care sa-l tina sus in preferintele electoratului.

Mai intai l-a lasat masca pe Tariceanu, preluandu-i fara multa vorba atributiile si asumandu-si repatrierea romanilor din Liban. Apoi a fost scoasa de la naftalina Legea raspunderii ministeriale si, folosind plangerea Adrianei Saftoiu si a pesedistului (?) Adrian Bejenariu, ca si oportunismul lui Ilie Botos (ieri a demisionat, era si timpul), a instituit comisia care sa-l cerceteze pe ministrul apararii, fluturandu-i-se suspendarea, trimiterea in judecata si chiar puscaria. Nici nu era greu sa tragi la tinta in personajul ratacit in fruntea armatei, platindu-i-se astfel, cu aluzie si la premier, cutezanta de a fi subtilizat Cotroceniului tema retragerii din Irak.

In fine, pe parcursul unei singure saptamani, s-a debarasat si de Timofte, Fulga si Ardelean, in contextul fugii cusute cu ata alba a lui Hayssam, deci pe criterii de competenta si evitandu-se astfel ideea ca i-ar fi demis la cererea politica a liberalilor. Una peste alta, Basescu a adunat puncte, dar exista si efectul de bumerang. Anume, ca sistemul de aparare si de siguranta nationala a cam fost si este pe mana unor neaveniti, daca nu cumva e chiar varza. Altminteri, am avut de-a face cu inca o demonstratie a parcursului catre o republica prezidentiala, cale deschisa larg si de Curtea Constitutionala, prin precizarile la Legea referendumului.