Mai mulţi membri ai Curţii de Conturi derulează ori au derulat afaceri în timpul mandatului, deşi acest lucru le este interzis de lege. Consilierii de conturi au încercat să ocolească legea, trecându-şi afacerile pe numele copiilor, nevestelor sau ale unor parteneri de afaceri.

Calitatea de acţionar, asociat sau administrator pe care unii dintre membrii Curţii de Conturi o au sau cel puţin au avut-o în primul an de mandat este incompatibilă cu statutul lor de demnitar. Aşa prevede nu doar Constituţia României, ci şi Legea de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi, potrivit cărora consilierii de conturi sunt supuşi incompatibilităţilor şi interdicţiilor prevăzute de Statutul magistratului.

Cu toate acestea, unii dintre ei continuă să controleze direct afaceri. Alţii au renunţat la ele după primul an de mandat. Mai exact, la finele lui 2009, după ce au primit un avertisment din partea preşedintelui Agenţiei Naţionale de Integritate, Cătălin Macovei, consilierii de conturi şi-au cedat acţiunile unor membri ai familiei sau unor apropiaţi.

Până acum însă, niciunul nu a primit cel puţin o sancţiune disciplinară, aşa cum prevede legea. Iar explicaţiile pe care le-au găsit pentru asta nu au nicio legătură cu realitatea juridică. În timp ce unii au invocat Legea salarizării unitare, adoptată în 2009, alţii au susţinut că, şi în cazul magistraţilor cu care sunt asimilaţi în privinţa posibilităţii de a derula afaceri, incompatibilitatea şi interdicţia sunt două probleme distincte. Îi contrazic însă oficiali ai Consiliului Superior al Magistraturii şi specialişti în Drept, potrivit cărora incompatibilităţile şi interdicţiile reprezintă unul şi acelaşi lucru. Asta, cu atât mai mult cu cât atrag după ele nu doar obligaţia celui care încalcă legea de a demisiona din funcţia publică sau de a renunţa la calitatea de asociat, acţionar sau administrator,