Programul naţional de reabilitare termică se loveşte de mai multe probleme, precum birocraţia, lipsa unui control al costurilor din partea beneficiarilor, folosirea unor materiale ieftine sau neconforme, consideră participanţii la o conferinţă pe tema construcţiilor organizată de Ziarul Financiar.

"Eu personal am văzut o problemă în acel program, cu birocraţia. (...) Şi mai este ceva care descurajează extraordinar de mult aceste proiecte: faptul că dacă o persoană vrea să-şi reabiliteze apartamentul de la etajul 5 dintr-un bloc de zece etaje, face treaba asta fără proiect, fără autorizaţie, şi nu se întâmplă nimic. Nu este sancţionat, nu este nimeni care să-l oprească", a declarat Alin Bărbuţ, director regional de vânzări al producătorului de materiale de construcţii AdePlast.

El a afirmat că o altă problemă este legată de costul reabilitării, în creştere, asupra căruia locatarii nu au un control efectiv. Pe de altă parte, în multe cazuri sunt folosite materiale ieftine sau neconforme, care afectează calitatea termoizolaţiilor.

"În ultima perioadă am observat o stagnare a reabilitărilor la nivel naţional. Tot mai mulţi oameni îşi reabilitează pe cont propriu, inclusiv asociaţiile de locatari", a adăugat Bărbuţ.

Ion Dogeanu, director executiv al agenţiei locale pentru energie la Primăria Sector 1 din Bucureşti, spune că programul nu funcţionează.

"Programul naţional nu funcţionează şi n-a funcţionat de când a fost legea în vigoare. Noi ne-am luptat mai mult de cinci ani ca să fie modificată, pentru că prima variantă era foarte birocratică şi nu s-a întâmplat chiar nimic în România, dacă cele zece blocuri care s-au făcut din 2004 până în 2008 înseamnă ceva. După prima modificare (...) programul s-a deblocat şi s-a blocat din nou în momentul în care Guvernul trebuia să deconteze partea care îi revenea", a declarat Dogeanu.

Mihne