Anul acesta Crăciunul este sărbătorit pe fondul unei duble crize: economică şi sanitară. Ce bine ar fi dacă Moş Crăciun ar putea să ne aducă în dar nu milioane de jucării şi alte obiecte făcute în China, ci soluţii pentru temperarea delirului financiar care a cuprins planeta, precum şi alungarea virusului H1N1.
Dar nu va fi aşa. Moş Crăciun a intrat şi el, de multă vreme, în ecuaţia comercială a sărbătorii. Ce se aşteaptă de la el, anul acesta, în marile capitale occidentale, este un stimulent pentru ridicarea moralului. Nu e glumă, reponsabilii politici şi economici speră ca milioanele de beculeţe multicolore care se aprind în toată Europa pentru a marca intrarea în sărbătorile de iarnă să-i mai înveselească puţin pe oameni, să-i pună într-o stare de bună dispoziţie, să le insufle puţin optimism, astfel încît Crăciunul să poată avea un efect benefic asupra economiei, deci să contribuie la ieşirea din criză. Pentru că economia, o demonstrează crizele succesive şi chiar economiştii, nu este o ştiinţă exactă, iar printre resorturile ei unele sunt subiective şi ţin de capacitatea oamenilor de a fi încrezători în viitor. Aşadar, ce speră acum experţii care stau cu privirile aţintite asupra diverşilor indicatori? Ei speră că oamenii (consumatorii altfel spus, pentru că economia nu are nevoie de cetăţeni ci, de consumatori) vor scoate bănuţul de la ciorap, dacă mai au ceva la ciorap, ca să cheltuiască pe cadouri şi pe vacanţe, furnizând în acest fel puţin oxigen suplimentar maşinii economice.
După cum ştim, Crăciunul nu mai e de mult o sărbătoare numai religioasă, decât în sufletele unei minorităţi. Crăciunul este în primul rând un eveniment comercial planetar, un delir publicitar, un moment al anului când milioane de mărfuri de care nu avem nevoie pentru a fi fericiţi se revarsă asupra noastră incitându-ne să le cumpărăm...
Crăciun