Românii nu mai ies în stradă pentru a-şi cere drepturile, ci preferă să protesteze comod, din faţa calculatorului de acasă. Zi de zi, mii de petiţii online adună aliaţi în reţelele de socializare. Cele mai multe rămân însă fără niciun rezultat.

Mentalitatea românilor în privinţa protestelor s-a schimbat mult din '89 până în prezent. Iar pentru mulţi, comoditatea este mai importantă decât etica socială. Aşa că, în prezent, tinerii ies cu greu în stradă pentru a taxa deciziile guvernanţilor sau pentru a-şi spune păsurile.Când intrăm însă din stradă în casele românilor, atitudinea lor resemnată, despre care vorbesc sociologii, se schimbă. Iar asta se vede mai ales în milioanele de proteste şi petiţii online, declanşate şi răspândite cel mai des prin reţelele de socializare.

Florentina C., în vârstă de 28 de ani, se recunoaşte perfect în profilul generaţiei fără reacţii publice clasice. Nu a participat niciodată la un miting de stradă, însă îşi spune nemulţumirile pe internet şi le împărtăşeşte cu toţi prietenii din reţeaua de socializare Facebook. Site-ul oferă posibilitatea creării unor cauze, prin intermediul unei aplicaţii disponibile şi în cazul altor portaluri de socializare.

Cel care creează o cauză trebuie să strângă un anumit număr de susţinători. „În unele cazuri am adunat şi peste 10.000 de aliaţi pentru cauza mea", povesteşte Florentina, care lansează aproape zilnic o nouă cauză sau se raliază la una. „Mă simt ca un activist, lucru pe care nu l-am făcut niciodată în spaţiul real. Dar, în spaţiul virtual, simt că oamenii sunt mai uniţi, că îmi susţin nemulţumirile", explică tânăra.

Prietenii ei au primit, rând pe rând, petiţii împotriva eutanasierii câinilor, a interzicerii campării pe plaja din Vama Veche, pentru susţinerea plantării de copaci sau pentru demiterea anumitor politicieni.

Cât de populare sunt @