La o rată de absorbţie ce variază între 220.000 şi 250.000 de noi imigranţi anual, Canada se vede în situaţia sa-şi dea peste cap balanţa contabilă an de an, din cauza banilor care ies din ţară, bani pe care imigranţii îi trimit familiilor lor din ţările de origine, în primii ani de la sosire.

Raportul dat publicităţii de Statistics Canada este rezultatul unui studiu desfăşurat timp de patru ani, pe un eşantion de 12.000 de imigranţi sosiţi în ţară între 2000 şi 2001. Sondajul a fost realizat în 15 limbi diferite, care acoperă 93% din populaţia imigrantă în Canada, faţă în faţă sau la telefon. Refugiaţii nu au fost intervievaţi.

Imigranţii trimit între 325 şi 2.000 euro pe an

Este greu, momentan, de realizat un raport al situaţiei banilor care pleacă regulat din Canada. Motivele- numărul extrem de mare de etnii reprezentate în această ţară, întinderea geografică ceea ce face anevoios contactul personal cu imigranţii, faptul că aceştia se feresc să spună cât trimit, ce mijloace folosesc pentru a trimite banii, faptul că sumele diferă de la o provincie la alta, de la un anotimp la altul, de la un an la altul.

Statistic, cei mai mulţi bani sunt trimişi în ţările de origine în primul an, sumele variind, după posibilităţi, între 325 şi 2.000 euro. Se ia în calcul şi ţara de unde provin imigranţii. Spre exemplu, mai mult de jumătate dintre cei proveniţi din Asia de sud-est, Caraibe şi Guyana trimit bani acasă în primii patru ani, spre deosebire de doar ceva mai mult de o treime dintre est-europeni şi magrebieni.

Românii erau printre primii care trimiteau bani acasă

Indiferent ce metodă aleg, imigranţii trimit, conştiincioşi, până la 6% din venitul anual brut pe familie, celor rămaşi în ţara de origine. 60% dintre filipinezi şi haitieni continuă să trimită bani şi după cinci ani de la sosire. Vin