"Banul învârteşte lumea" şi, implicit, şi sistemul de învăţământ din România. Însă cifrele sunt disproporţionale. În timp ce bugetul Educaţiei a crescut în ultimii zece ani, nivelul de pregătire al elevilor a scăzut. Rezultatele examenului de bacalaureat, cu cea mai mică rată a promovabilităţii din ultimul deceniu, stă mărturie acestui fapt.

Datele Băncii Mondiale, citate de Business Day, arată că bugetul alocat sistemului de învăţământ a crescut treptat de-a lungul anilor. Dacă în 1970, acesta reprezenta 7,96% din totalul cheltuielilor bugetare, în 1991 a ajuns la 10,36%, iar în 2006 şi în 2007 a depăşit 13%. În anul 2009, bugetul Educaţiei a revenit la 10,99% din totalul cheltuielilor publice. De altfel, media tuturor anilor este de aproximativ 10%.

Citeşte şi:

Dezastru la BAC: Miniştrii care au umplut ţara de proşti

Daniel Funeriu, despre dezastrul de la BAC: „Rezultatele ne arată că România este la răscruce"

Totodată, de la cinci miliarde de dolari alocaţi în 1985, s-a ajuns la opt miliarde în 2008, pentru ca în 2009 să fie redus la uşor peste şapte miliarde dolari.

Şi finanţarea bugetară pe elev sau student a crescut. În 1989, populaţia şcolară număra 5,6 milioane de tineri, iar ministerul Educaţiei cheltuia aproximativ 185 de dolari pe om. În 2009, fiecare din cei 4,2 milioane de şcolari beneficia de 1.400 de dolari, de peste şapte ori mai mult decât în '89.

Totuşi, percepţia românilor asupra sistemului de învăţământ s-a deteriorat. În cadrul unui studiu IRES, 86% din respondenţi au considerat că actualii elevi sunt mai slab pregătiţi decât cei din trecut. Totodată, în concepţia lor, actualul sistem de examinare este ineficient.

Rezultatele examenului de Bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2011, consolidează părerea negativă a românilor asupra sistemului educaţional din ţară, dat fiind că doar 44,47% dintre absolvenţi