Elevii de la ţară folosesc cornul şi laptele oferite de Guvern pentru a hrăni animalele din gospodărie, iar cei de la oraş în loc de minge de fotbal, se arată într-un studiu efectuat de Fundaţia pentru Recuperare, Integrare şi Promovare Socială, la sfârşitul anului 2009, în Bucureşti, Constanţa, Bacău, Iaşi şi Braşov.

Podusele sunt consumate într-o măsură mai mare la ţară, unde cornul şi laptele reprezintă o sursă importantă de hrană pentru familiile elevilor, în special în cazul copiilor de etnie romă care vin la şcoală motivaţi de această gustare, conform sursei citate, potrivit Mediafax.

"Am copii care încep cursurile la ora 12, iar cornul şi laptele înseamnă prima lor masă", "După cum mănâncă unii, îmi dau seama că nici nu prea au ce mânca acasă", au arătat profesorii intervievaţi.

Însă, mulţi dintre elevi refuză să mănânce produsele oferite, din cauza calităţii slabe a acestora: "Cornul şi laptele" au o calitate variind de la "proastă" la "sub orice critică". Şi pentru că este considerat un păcat să se arunce mâncarea la gunoi, elevii de la ţară "o duc acasă şi o dau la păsări sau la câini", mai spun dascălii.

Dacă în mediul rural cornul şi laptele sunt consumate totuşi în proporţie de 90%, chiar şi ca hrană pentru animale, la oraş procentul scade semnificativ. Profesorii estimează că doar jumătate dintre elevi consumă alimentele.

"În oraş puţini sunt cei care folosesc cornul şi laptele de la şcoală,le e ruşine. Nu că sunt bogaţi. Sunt mai emancipaţi să zicem, nu se coboară...", sunt de părere chiar elevii de la oraş.

Aceştia se folosesc de corn şi lapte pentru a se bate sau a juca fotbal cu ele, aruncându-le de obicei la coş sau pe stradă.

Programul "Cornul şi laptele" a fost introdus în şcoli începând cu anul 2002, media beneficiarilor fiind de peste două milioane de copii anual.