Continuăm publicarea altor capitole din acest roman, care s-a vândut în peste 1,1 milioane de exemplare în trei luni de la apariţia din luna mai a acestui an.
Romanul este continuarea seriei Robert Langdon, care cuprinde titlurile „Îngeri şi demoni”, „Codul lui da Vinci” şi „Simbolul pierdut”.
Lansarea oficială a romanului în România a avut loc în această săptămână.
Capitolul 2
„Sunt în Florenţa?!”
Robert Langdon îşi simţea capul bubuind. Şedea acum în capul oaselor pe patul de spital şi apăsa frenetic pe butonul de apel. În ciuda sedativelor din organism, inima îi bătea cu repeziciune în piept.
Doctoriţa Brooks reveni în salon, părul legat în coadă săltându-i pe spate.
- S-a întâmplat ceva?
Langdon clătină din cap, stupefiat.
- Sunt în… Italia?!
- Bun, replică ea. Începeţi să vă amintiţi.
- Ba nu! exclamă el şi arătă cu mâna pe fereastră, spre monumentala construcţie din depărtare. Am recunoscut Palazzo Vecchio.
Doctoriţa Brooks aprinse luminile în salon şi contururile Florenţei dispărură. Medicul veni lângă patul lui, vorbind cu glasul calm:
- Domnule Langdon, nu trebuie să vă îngrijoraţi. Aveţi o uşoară amnezie, dar doctorul Marconi a confirmat că funcţiile cerebrale sunt perfecte.
Medicul bărbos dădu şi el buzna în salon; auzise probabil soneria. Verifică monitorul cardiac în timp de tânăra doctoriţă îi spunea ceva într-o italiană rapidă şi fluentă – ceva cum că Langdon era „agitato” constatând că se află în Italia.
„Agitat?” exclamă Langdon în sinea sa, furios. „Mai degrabă stupefiat!” Adrenalina care i se revărsase în sânge ducea o luptă acerbă cu sedativele.
- Ce s-a întâmplat cu mine? întrebă el. În ce zi suntem?
- Totul e în regulă, răspunse doctoriţa. E dimineaţă devreme. Luni, optsprezece martie.
„Luni.” Langdon îşi sili mintea chinuită s
