Georgia a avut nesansa de a fi pla­sa­ta la intersectia intereselor unor mari puteri. De-a lungul timpului, georgienii si-au disputat soarta cu imperiile Per­san, Roman, Bizantin, Arab, Mongol sau Otoman si, in cele din urma, cu ve­ci­nul rus. In 1921, Armata Rosie a ocu­pat teritoriul Georgiei, iar peste un an a inclus in granitele acesteia Oblastul Au­tonom al Osetiei de Sud. Stapanirea so­vietica a transformat Georgia intr-una dintre cele mai prospere republici ale URSS si a tinut sub control nein­­te­le­ge­rile dintre osetini si georgieni. Dupa dezin­tegrarea URSS, in 1991, autori­ta­ti­le de la Tbilisi au proclamat indepen­den­ta unui stat georgian care a inclus si Osetia de Sud. Noul stat georgian a ra­mas sub "protectia" Rusiei care i-a fa­cut probleme, sustinandu-i pe se­pa­ra­tistii din Osetia de Sud sau Abhazia si contribuind la transformarea dispu­te­lor in conflicte inghetate. Dupa 2001 si, respectiv, 2003, in Caucazul de Sud au aparut SUA si UE, care au incercat sa ofere o alternativa la relatiile cu Rusia. La 7 august 2008, Georgia a declan­sat o ofensiva militara pe teritoriul re­giu­nii separatiste Osetia de Sud cu sco­pul de "a neutraliza pozitiile sepa­ra­tiste". Actiunile georgienilor au de­ter­minat riposta in forta a Rusiei. La pri­ma vedere, conflictul din Caucazul de Sud pare "o scurta rafuiala" intre au­toritatile de la Tbilisi si cativa se­pa­ra­tisti care nu vor sa accepte apar­te­nen­ta Osetiei de Sud la statul geor­gian. Tot la prima vedere, implicarea Rusiei in conflict pare justificata prin apa­rarea drepturilor rusilor care tra­iesc in Osetia de Sud. In realitate, os­ti­li­tatile deschise la 7 august nu aduc in joc doar trei actori - Rusia, Georgia si se­paratistii din Osetia de Sud. Exista alti doi actori importanti (SUA si UE), pen­­tru interesele carora miza pozitiei stra­tegice a Georgiei este deosebit de im­portanta. Importanta pe