Ce mod ciudat şi atipic de a-şi face intrarea pe scena mare a controverselor culturale, dar şi politice a ales (intenţionat sau nu, este o altă poveste) Hergé, pseudonimul artistic al lui Georges Prosper Remi, personalitate complexă a culturii belgiene, născut la 22 mai 1907 în localitatea belgiană Etterbeek şi mort la 3 martie 1983 la Woluwe-Saint-Lambert! Devenit redactor-şef al ziarului Le Vingtičme Sičcle, al cărui director şi proprietar era abatele Norbert Wallez, Georges Remi a primit sarcina de serviciu de a crea un personaj de bandă desenată menit a arăta tinerilor belgieni realităţile deloc atrăgătoare din URSS. Tintin în ţara sovietelor1 este primul volum dintr-o lungă serie de albume de benzi desenate intitulată Aventurile lui Tintin, scrisă şi desenată de Hergé, care a avut un mare succes internaţional (mai ales în spaţiul francofon). Personajele principale sunt Tintin, un reporter plecat în lume pentru a o descoperi, şi Milou, fox-terrier-ul său. Benzile desenate, aparent atât de nevinovate!, au apărut într-o primă formă în suplimentul pentru tineri al ziarului belgian Le Vingtičme Sičcle (supliment intitulat Le Petit Vingtičme) între 10 ianuarie 1929 - 8 mai 1930, iar începând cu 26 octombrie 1930 fiind preluate şi de publicaţia Coeurs Vaillants. Hergé s-a inspirat din benzile desenate americane, fiind considerat unul dintre părinţii BD-ului european.
Pentru că Hergé nu a vizitat niciodată URSS, el s-a inspirat din volumul scris de Joseph Douillet, consulul regatului Belgiei la Rostov pe Don, Moscou sans voile. Mai multe scene redate de diplomatul belgian în acea carte se regăsesc transpuse/preluate de Hergé în albumul său sub forma unor peripeţii prin care eroul nostru, Tintin, trece cu bine. Mai târziu, Hergé avea să mărturisească: eram angajatul unui ziar, aveam o poziţie superioară redactorului, iar redactorul era superior reporterului. R